SECRETUL IMOBILIAR AL UNUI MAGISTRAT


Judecătoarea Lia Savonea, șefa Curții de Apel București, recunoaște astăzi că n-a declarat vânzarea unui teren, în valoare de 30 de mii de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani și n-a descoperit nicio neregulă. 

Lia Savonea cumpărase terenul împreună cu rudele primarului din Chiajna, comuna lipită de București. 

Tot acolo, soțul judecătoarei a construit un bloc, pe un alt teren, iar în afacerea imobiliară a pompat bani, un milion de euro, cash, fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. 

Printre principalii beneficiari ai schemei imobiliare a fost chiar fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate.

Lia Savonea ( 53 ani) candidează din nou pentru o poziție de judecător la ÎCCJ, secția penală. A mai fost șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – instituția care apară, promovează și sancționează judecătorii și procurorii. Și-a început cariera la Judecătoria Sectorului 6, iar ulterior a avansat în funcție trecând prin Tribunalul București. Foto: Alexandra Pandrea/ Mediafax Foto

„Poate a scăpat”

Ne-am întâlnit cu Lia Savonea în biroul ei de la etajul unu din Palatul de Justiție, una dintre cele mai emblematice clădiri istorice din București și locul unde își are sediul Curtea de Apel București, instituție pe care o conduce.

Nu a fost de acord să înregistrăm discuția. A venit pregătită cu imagini în care erau notițe și post-it-uri printate pe coli A4, dar și cu documente. 

Îi trimisesem înainte întrebări, dar ne-a rugat să ne întâlnim ca să ne explice tranzacțiile imobiliare ale familiei sale.

Ne-a spus că ANI a investigat-o timp de trei ani, adică din 2019 până anul trecut. Susține că a simțit presiune și a fost nevoită să aducă drept probe un raport de expertiză, comandat de ea. 

Totuși a scăpat de investigație. N-a primit nicio sancțiune. 

ANI ne-a comunicat recent că investigația demarată de inspectorii săi a fost clasată, pentru că „nu au fost identificate diferenţe semnificative”, mai mari de 10.000 de euro în avere, față de venituri. 

Dar diferențele există. Și sunt de trei ori mai mari. 

Am descoperit că Livia Savonea a vândut, în 2018, terenul respectiv și a încasat 30.000 de euro, dar tranzacția n-a fost menționată apoi în declarațiile ei de avere.

Terenul este în Chiajna, comuna care se tot dezvoltă în prelungirea cartierului Militari din Capitală. 

Când o întrebăm de ce i-a dispărut terenul din declarația de avere, face o pauză scurtă și ne spune: „Poate a scăpat. Nu avea cum să dispară. Ce avere să ascund? Am declarat mai mult decât trebuia”, completând ulterior că „legea nu are cerințe de a scrie detaliile pe care eu le-am scris”. 

Apoi ne spune că va verifica din nou și va reveni. Ne-a scris în aceeași seară: „Ați avut dreptate, în parte”. 

Mesajul judecătoarei a venit pe WhatsApp: 

 „Am omis menționarea la rubrica III (Bunuri înstrăinate…..)”. Apoi susține că a menționat totuși banii încasați în declarația de avere: „(…)Vă rog sa luați în considerare că eroarea de menționare a vânzării este acoperită prin indicarea sumelor (măcar în parte)”

Dar nici acest lucru nu e clar. 

Ne-a descris cum a încasat banii în trei tranșe, în două conturi bancare, din care apoi a făcut plăți sau transferuri în alte conturi și ne-a trimis inclusiv dovezi în acest sens. 

Sumele nu au fost însă individualizate și nu a fost declarată proveniența lor, așa cum a menționat în cazul soțului ei în declarațiile de avere. În plus, contractul de vânzare, obținut de RISE, indică un singur cont bancar unde Lia Savonea ar fi trebuit să încaseze cei 30.000 de euro, în trei tranșe.

Extras din declarația de avere depusă februarie 2019. Conform documentelor transmise și celor spuse de Lia Savonea, prima tranșă din cei 30.000 de euro a fost încasată în contul de la punctul 3, următoarele două în contul de la punctul 2. Ulterior au fost făcute diverse plăți, dar și o alimentare a contului de la punctul 1.

I-am descris situația lui Codru Vrabie, fost reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate, organismul care propune șefii Agenției Naționale de Integritate și îi monitorizează activitatea. Ne-a explicat, fără să cunoască cine este magistratul, că există două posibilități:

„În cazul în care se constată că este o eroare, magistratul riscă doar o sancțiune administrativă, o amendă. Dar, mai există și o altă variantă: dacă se constată că magistratul a omis cu intenție să declare această parte din averea sa sau tranzacțiile, intrăm la articolul 28, care vorbește de infracțiunea de fals în declarații. Și, pentru un magistrat nu există pată mai mare pe obrazul său decât aceea de a fi cercetat penal, nu zic să fie și condamnat. Ai un om, magistrat, care minte, poate prin omisiune, în declarațiile de avere. Cum să faci dreptate în România cu niște magistrați care mint așa?!”

Codru Vrabie mai susține că există deja tensiuni instituționale între magistrați și inspectorii de integritate: :

„Există posibilitatea ca un magistrat să uite ce spune legislația în materia declarării averilor și intereselor, pentru că de foarte mulți ani CSM a decis să nu-și mai trimită un reprezentant în Consiliul Național de Integritate și prin urmare există în continuare o tensiune la nivel instituțional între breasla magistraților și Agenția Națională de Integritate. Pare că ANI nu-și bate capul cu magistrații ca nu cumva să-i calce pe bombeu. Ăsta e un sistem public inacceptabil, el nu poate funcționa în felul ăsta.”

Rudele primarului

Terenul problemă a fost cumpărat de soții Lia și Mihai Savonea în 2006, împreună cu un alt cuplu -Florian și Constanța Purcel, fratele și, respectiv, cumnata lui Mircea Minea, primarul comunei Chiajna de peste două decenii.

Au devenit atunci coproprietari pe un lot de 2500 de mp. Fiecare familie deținea jumătate.

Câțiva ani mai târziu, pe 28 octombrie 2011, acest teren trece în proprietatea exclusivă a Liei Savonea, printr-un act de partaj încheiat cu soțul său. 

În acel an, Savonea încerca să promoveze ca judecător la cea mai importantă instanță din țară – Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).  

Tot atunci intrase în vigoare Noul Cod Civil, care le permite celor căsătoriți să facă o astfel de separație de bunuri, chiar dacă nu divorțează. 

Judecătoarea ne-a spus că a făcut partajul pentru că „vânzările de imobile s-ar fi putut interpreta ca acte de comerț, ceea ce ducea la incompatibilitate”.

Mihai Savonea rămâne proprietar exclusiv pe un alt lot de 1700 de mp, tot în Chiajna, aproape de parc și actualul sediu al primăriei.

Fiecare teren are apoi o traiectorie separată.

Timp de câțiva ani nu se întâmplă nimic cu lotul rămas în proprietatea Liei Savonea și a soților Purcel. Apoi, la final de decembrie 2017, proprietarii încheie o promisiune de vânzare cu o femeie din Chiajna. 

Savonea mai face o mișcare. Pe 17 aprilie 2018 obține o autorizație de construire de la Primăria Chiajna pentru un „showroom, birouri, garaje, spații de depozitare, hotel anvelope”

Lucrările erau estimate atunci la aproape 660.000 de lei (aproximativ 142.000 euro).

Cu autorizația de construire în buzunar, Lia Savonea și soții Purcel vând terenul în 3 iulie 2018. Judecătoarea l-a mandatat chiar pe soțul ei să semneze actele în fața notarului. A încasat 30.000 de euro pentru jumătate din teren, iar soții Purcel au primit, separat, aceeași sumă.

Ulterior, noua proprietară a construit o hală pe terenul cumpărat de la Lia Savonea și soții Purcel. Foto: Sebastian Silvestru

În schimb, Mihai Savonea rămâne unic proprietar pe un lot de 1700 de mp din comuna Chiajna.

Pentru această suprafață, el mai semnează, în aceeași zi cu partajul și la același notar, un act de asociere pentru construirea unui bloc cu două scări, trei etaje și mansardă pe terenul respectiv. 

Blocul, notarul și fiul

Parteneri în afacerea imobiliară îi sunt Ionuț Rareș Cojocaru, fiul unui fost magistrat, și soția lui, Anca Cristina Cojocaru, avocată.

Mihai Savonea pune la bătaie terenul de 1700 de mp, iar Cojocaru vine cu un milion de euro, bani cash. 

Blocul e aproape gata când cele două părți parafează afacerea la notar.

Recepția noii clădiri este făcută de către Primăria Chiajna, condusă de Mircea Minea. Are loc pe 18 noiembrie 2011, la doar o săptămână după ce aceeași instituție eliberase o a treia autorizație de construire.

Asocierea fusese facilitată de un fost procuror, Eugen Cojocaru, tatăl celui care pusese milionul de euro pentru bloc, și vecin cu familia Savonea.

O spune chiar judecătoarea: „Eugen Cojocaru a propus asocierea cu soțul meu pentru afacerea imobiliară. Vânduse un teren unor greci, un teren în valoare de un milion de euro. Rareș Cojocaru s-a ocupat de găsirea notarului”.

Lia Savonea mai spune că a aflat acest lucru de la soțul ei, pentru că ea nu a participat la discuții.

L-am întrebat pe Rareș Cojocaru de unde a avut un milion de euro pentru investiția imobiliară. 

Reporter: Îmi puteți spune în ce context l-ați întâlnit pe domnul Mihai Savonea?

Ionuț Rareș Cojocaru: În ce context l-am întâlnit pe domnul Mihai Savonea? Suntem vecini. Am fost vecini. Că și eu am stat în Chiajna. Eu am stat și acolo, în bloc. 

Reporter : Am înțeles. Ne puteți spune de unde ați avut acel un milion de euro, cash, pentru investiția din bloc?

Ionuț Rareș Cojocaru: Din vânzarea unui teren. 

Fosta soție a omului de afaceri, Anca Cojocaru, nu își aduce aminte detalii despre tranzacția din 2011. Ne-a spus că este convinsă că totul s-a desfășurat legal și că nu a existat nicio problemă legată de proveniența milionului de euro cash. Susține că banii au fost făcuți prin vânzare de terenuri și imobile, iar singura calitate a ei în afacere a fost „cea de soție”.

Blocul construit în Chiajna de Mihai Savonea și Rareș Cojocaru. Foto: Sebastian Silvestru

După ce primăria a recepționat blocul, pe 12 decembrie 2011, Mihai Savonea a mers din nou la notariat cu soții Cojocaru, ca să împartă apartamentele, locurile de parcare și spațiile tehnice.

Din cele 38 de apartamente și garsoniere, soțul judecătoarei rămâne cu nouă.

Toate cele trei acte semnate la finalul lui 2011 de Mihai Savonea au fost parafate la același notar. Alexandru Bucur avea atunci biroul într-o casă de pe Calea Floreasca, București. Tot acolo a avut cabinetul notarial și tatăl său, Gheorghe Bucur.

Seniorul a activat ca notar după ce s-a pensionat în 2005. A fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Gheorghe Bucur a fost condamnat definitiv, în 2014, la doi ani și șase luni de închisoare, după o poveste penală cu magistrați în roluri de infractori. Unul dintre ei este chiar tatăl lui Rareș Cojocaru, cu care Mihai Savonea construise blocul.

Eugen Cojocaru, pe atunci procuror la Parchetul General, și Gheorghe Bucur aveau o relație veche. 

Concret, pe 8 noiembrie 2007, Gheorghe Bucur a intermediat o șpagă de 15.000 de euro chiar în biroul său notarial. Banii au ajuns la Eugen Cojocaru, care era membru supleant în comisia de examinare la concursul pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor. 

Cojocaru trebuia să se asigure că un alt procuror trece concursul și ajunge șef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Ceruse 50.000 de euro, potrivit anchetatorilor. 

Cu o seară înainte de afișarea rezultatelor, Eugen Cojocaru l-a anunțat pe Gheorghe Bucur că „fratele lor” a luat examenul, punând asta pe seama „datului din pedale”, adică a reușit să-și ducă misiunea la capăt și să aranjeze concursul. Fostul procuror nu și-a recunoscut faptele, dar a fost condamnat definitiv în 2014,  la trei ani de închisoare pentru trafic de influență.

Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) a cerut în 2009 judecătorilor de la Curtea de Apel București să constate că Eugen Cojocaru a fost colaborator al Securității. La dosarul din instanță există un angajament de colaborare și un raport făcut de un organ de contrainformații care spune că „semnalările sale au fost utile, fiind exploatate pe linie de comandă”. CNSAS susținea că procurorul dăduse referințe  securității despre colegii cu care a făcut armata la Mizil, dar instanța a apreciat că informațiile date nu le-a periclitat în vreun fel integritatea fizică sau psihică, astfel că nu l-a declarat colaborator al Securității. 

Eugen Cojocaru a decedat între timp.

Mihai Savonea a încasat peste 450.000 de euro din vânzarea a nouă apartamente, partea lui din asocierea cu familia Cojocaru. Banii sunt menționați în declarațiile de avere depuse de soția sa. 

Alte 15 apartamente au fost transferate de Rareș Cojocaru chiar către Florian și Constanța Purcel, rudele primarului și cei cu care Lia Savonea a deținut terenul-problemă.

Reporter: Din documentare reiese că o bună parte din apartamentele din acel bloc le-ați cedat cumva domnului Purcel. 

Ionuț Rareș Cojocaru: Da, Florin. Pentru că am avut datorie, n-am mai reușit să termin. 

Reporter: Ați avut datorie la el, v-a împrumut cu bani, sau cum?

Ionuț Rareș Cojocaru: Păi da, ca să termin și pe urmă i-am dat…n-am mai stat să vând io, l-am întrebat dacă îi convine, a zis că da.

Reporter: Ce datorie, despre ce datorie era vorba?

Ionuț Rareș Cojocaru: Nu vă supărați, e un interviu sau ce e acuma că eu nu înțeleg?

Reporter: Păi v-am spus că fac un material care vă privește și pe dumneavoastră și mai ales acea tranzacție privind blocul. 

Ionuț Rareș Cojocaru: Eu am înțeles ce faceți dumneavoastră, dar mi se pare… zici că sunt la Poliție. Nu știu, nu vă știu, n-am de ce să vă dau prea multe date deja, adică..”

Ne-a spus apoi că e de acord să ne vedem, dar nu a mai putut fi contactat până la publicarea materialului.

Florian Purcel, fratele primarului, n-a dorit să discute pe marginea relației financiare cu Cojocaru. A admis doar că îl cunoaște. Când l-am întrebat despre terenul deținut împreună cu familia Savonea, ne-a răspuns scurt:

Chiar nu știu despre ce vorbiți. Nu am nicio… Nu mai îmi aduc aminte, doamnă!”. 

După alte două replici ne-a închis telefonul.

Nici notarul Alexandru Bucur nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect.

„Nașul”

Pe când era partener de afaceri cu soțul Liei Savonea, Rareș Cojocaru era și asociat într-o companie cu Valentin Diblă, acum dat în urmărire internațională de Poliția Română pentru zeci de furturi în Franța.

Compania lor a construit blocuri tot în Chiajna, dar după ce Cojocaru a ieșit din afacere.

În 2021, figura cu datorii de șase milioane euro. E deținută acum de Mirela Diblă, mama lui Valentin Diblă.

Zeci de oameni acuză că au fost păcăliți pentru că au luat împrumuturi de la bancă și nu și-au văzut apartamentele gata. Sunt zeci de dosare deschise împotriva companiei.

Valentin Diblă (41 ani) a fost consilier local la primăria Chiajna, consilier județean Ilfov din partea ALDE, unde era coleg de partid cu primarul Mircea Minea. Acum trei ani, Tribunalul din Paris a emis un mandat european de arestare pe numele său.

Acuzația? Făcea parte dintr-o grupare care a comis zeci de furturi, între 2018 și 2019, din camioanele care circulau pe autostrăzile din Franța. Pagubele au fost estimate la 3,5 milioane de euro. 

Dar Diblă a scăpat. Începuse pandemia COVID, iar judecătorii au decis să-l elibereze din arest și să amâne predarea lui către autoritățile franceze. Apoi a dispărut, iar acum e dat în urmărire la nivel internațional.

Valentin Diblă are domiciliul pe aceeași stradă cu familia Savonea.

În trecut, el a avut un teren tot în Chiajna. L-a vândut unor persoane, de unde a fost cumpărat apoi de soțul judecătoarei. 

Mihai Savonea nu ne-a răspuns la întrebări până la publicarea materialului.

În schimb, Lia Savonea ne-a spus însă că nu-l cunoaște pe omul căutat acum de Poliție. 

L-am contactat și pe Mircea Minea, șeful primăriei care a emis trei autorizații pentru familia Savonea. 

Ne-a spus că îi cunoaște pe soții Savonea, dar doar din comună: Sunt în relații de cetățean, primar-cetățean. Nu am niciun parti-pris cu dânșii, dânșii sunt locuitori ai comunei Chiajna. (…) Ce treabă am eu cu Savonea și magistrații? O relație cu cetățeni și atâta tot”. 

Minea și-a adus aminte de fostul procuror Eugen Cojocaru, după ce l-am întrebat dacă-l cunoaște pe fiul acestuia. Știe că seniorul a murit în urmă cu câțiva ani. 

Luna trecută, RISE Project a solicitat Primăriei Chiajna documentele care au stat la baza ultimei autorizației de construire emise pentru blocul ridicat de Rareș Cojocaru și Mihai Savonea. L-am întrebat pe primar dacă știe ce s-a întâmplat cu cererea noastră: „Eu din punctul meu de vedere, sunt în asentimentul dumneavoastră să răspundă. Nu ni s-a întâmplat să nu dăm răspunsuri. (…) Mi se pare că a venit această solicitare și am pus soluție pe ea. Am dirijat-o către serviciul urbanism”.

În mai multe imagini de pe Facebook, Valentin Diblă stă la aceeași masă cu Liviu Iordan, arestat de procurorii antimafia în 2010 pentru că făcuse parte dintr-o grupare de crimă organizată care furase armament dintr-un depozit militar din Ciorogârla, Ilfov. Aceeași grupare traficase, cu un an mai devreme, 124 kg de heroină, în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro.  

Valentin Diblă (stânga) și Liviu Iordan (dreapta). Sursă: Facebook

Mizele imobiliare și electorale din Chiajna au creat tensiuni în localitate, iar Iordan a fost în centrul evenimentelor.

În urmă cu aproape trei ani, Iordan a ajuns la spital, în stare gravă, după o răfuială armată cu un alt grup din Chiajna, pe motive electorale. În 2020, au fost alegeri în localitate, iar cele două clanuri susțineau candidați diferiți, conform relatărilor făcute atunci de reporterii PRO TV.  Înainte de asta, tot la alegeri, presa a arătat că membrii ai clanului Iordan au bătut un consilier local liberal. Când s-a căsătorit, în 2017, Iordan l-a avut naș pe Mircea Minea, primarul comunei Chiajna.

Mircea Minea și Liviu Iordan. Sursă foto: Instagram

Primarul Mircea Minea a admis relația, când l-am sunat: „Da, Liviu Iordan este finul meu. ”

Schema imobiliară și relațională.

Ana Poenariu, Sebastian Silvestru

Au contribuit: Bianca Albu, Attila Biro

Articolul face parte dintr-un proiect finanțat, în principal, de Open Society Foundation, Friedrich Naumann Foundation for Freedom – Romania, Ambasada Franței și Institutul Francez din România. Informațiile din articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă opiniile finanțatorilor.